POEZIE-Elena Armenescu:,,Microcosmos- Omul”
DESCOPERIRE
La margine de drum m-abandonez în iarbă
Mintea-mi îngenunchez lângă un plop
Şi raze curg din ochii mei potop
Spre infinitul cerului , să-l soarbă.
.
Fantastic este plopul! un mândru solitar
Gigant orfeic,înfiorat de revărsatu-albastru
Ca ochiul când priveşte statui din alabastru
Şi ornamente sacre din os şi chihlimbar…
.
Ce linişte ancestrală! Ce lungă e secunda!
Ce luminos e norul, ce orbitor e gândul
Ce vrăjitor e vântul ce vine cu descântul
